(Act pe pergament care poarta sigiliul episcopului fondator, legalizat la 16 august 1798)

Testamentul redactat la 31 iulie 1798 de catre Ignac Batthyany cuprinde importante date despre fondarea Institutului Batthyanian, obiectiv de facto et de jure al acestui act. Dintr-o mai atenta analiza rezulta, ca donatia se refera la toate realizarile si bunurile detinute sau dobandite treptat de episcopul Transilvaniei. In ordinea prezentarii, acestea sunt: Observatorul astronomic cu foarte scumpele aparate si instrumente, despre care ne intrebam de ce nu se (prea) vorbeste, Biblioteca si atelierul de legatorie. Tipografia si instrumentele muzicale au fost trecute doar in testamentul  din 15 noiembrie 1798.

Dar in acest act episcopul mentioneaza explicit si faptul ca isi doneaza colectiile de monede, minerale si cochilii, care se regasesc in cele două inventare ale bunurilor ramase la moartea sa in resedintele de la Alba Iulia si Cluj, si inscrise la cererea Guvernului Transilvaniei in procesul-verbal al adunării Capitlului Catedral al Diecezei Romano-Catolice, reunit la 24 aprilie 1801.

Accentuam acest fapt, pentru a evidentia ca in anul 1798, Batthyany detinea si alte rare si valoroase piese de colectie, aranjate initial in sala mare a Observatorului, pentru a sta apoi la baza primului muzeu, fondat in cadrul Institutului Batthyanian de catre episcopul Karoly Gusztav Majlath.

Episcopii care s-au succedat, au mentinut traditia de a-si dona cartile si colectiile personale aceluiasi Institut. Asa se justifica numarul de unitati bibliografice si de obiecte cu valoare culturala deosebita detinute in prezent. Numeroase cataloage, liste si documente fac referire la aceste donatii, in timp ce obiectele sunt inscrise in inventare realizate temporar, inainte sau/si dupa preluarea Institutului Batthyanian. (A se vedea manuscrisele II. 18, XI 368, XI 367, XI 62, printre altele).

Pentru colectia de numismatica amintim primul catalog al episcopului Batthyany, din anul 1792, in care sunt descrise 986 de monede (Schoenwiesner Stephanus: Catalogus Numorum e Museo recens Inchoato excellentissimi Transsilvanorum Praesuli Ignatii e comitibus Batthyan descriptus Pestini Anno 1792, inventarul redactat de Andreas Cseresnyes in martie 1821 si revizuit in 4 septembrie 1823, Catalogus Numorum antiquorum, qui in bibliotheca dioecesana Alba-Carolinensis reperiuntur, registrul de intrare numarul 160 din 31 decembrie 1852, care consemneaza donatia colectiei de monede a episcopului Nicolaus Kovacs, lista redactata de directorul bibliotecii, canonicul Antal Beke intre anii 1862-1887 care indica o crestere a cifrei monedelor la 1855, si nu in ultimul rand, catalogul intocmit in 1898 de catre bibliotecarul Peter Korody in colaborare cu arheologul Adalbert Cserni.

Colectia de cochilii este inscrisa in actele de achizitionare a bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Cristophoro Migazzi, iar despre colectia de aproape trei mii de minerale aflam din documentele care consemneaza intentia episcopului Ignac Batthyany, de a o achizitiona de la guvernatorul minelor din Transilvania (Doc. nr. 94, Cutia nr. XXX, Inv. 6536).

Sigiliu_testament_IB

Celelalte bunuri culturale au fost sistematic evidentiate incepand din 1885: sute de obiecte cu valoare liturgica, artistica, arheologica, istorica si bibliofila, realizate in tehnici diferite in mari ateliere europene, piese de orfevrerie, costume si ornate liturgice, tablouri, obiecte personale, dar si artefacte, din preistorie pana in perioada medievala. Dintre acestea putem cita o tablita cerata romana, cinci tablete cu scriere cuneiforma si mai ales obiectele unice, – arme si costume princiare, provenite din 33 de morminte ale Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia. Zeci de documente restituie alte pretioase date privind provenienta obiectelor  colectate la solicitarea episcopului Karoly Gustav Majlath, din parohiile catolice ale Transilvaniei, obiecte care au fost expuse in primul muzeu, fondat la 12 octombrie 1912.

Sunt aceleasi colectii care au determinat Ministerul Artelor sa aprobe o schema de organizare a „Muzeului Batthyaneum din Alba Iulia” pe baza deciziei nr. 4848/ din 27 mai 1950, dupa ce in 1948 solicitase un inventar al acestora, la 4 martie 1949 sigilase „Fundatiunea Batthyaneum” (Doc. nr. 82, verbale din 4 martie 1949), iar la 16 martie a aceluiasi an, comisia desemnata in baza ordinului nr. 7266 din 15 martie, facuse o noua deplasare „la sediul Fundatiunii Batthyaneum a Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia, spre a verifica operatiunea de inventariere a tuturor obiectelor de arta, a cartilor, a colectiilor numismatice etc., apartinand acelei fundatii…” (Doc. nr. 81, Proces verbal din 16 martie 1949). Pe plan local muzeul se afla sub jurisdictia Comitetului pentru Asezaminte Culturale Alba (conform adresei nr. 4172/8 iulie 1950, pe baza Decretului nr. 63 publicat in Buletinul oficial Nr. 41/1950).

…Si sunt aceleasi colectii care din decembrie 2012 fac obiectul expozitiilor temporare organizate in spatiul expozitional de la etalul I al Batthyaneum-ului… (Dr. Doina Hendre Biro).