Un proiect al Luminilor în centrul Transilvaniei:
BIBLIOTECA BATTHYANEUM 

Anul acesta, gazdele „Bucharest-Princeton Seminar“ au fost Biblioteca Batthyaneum și Institutul Catolic din Alba Iulia. Seminarul a fost rezultatul bunei colaborări dintre mai multe instituții: la bunul mers al lucrurilor au mai colaborat Departamentul de Filozofie al Universității Princeton, Centrul de cercetare „Fundamentele modernității europene“, Institutul de Cercetare al Uni­versității din București, dar și Primăria orașului Alba Iulia.

Pentru mulți dintre noi, aflați la prima vizită, Alba Iulia a fost o surpriză plăcută – și un loc ideal pentru a discuta despre arhitectura rațiunii și despre modernitatea europeană. Marea revelație a fost însă Biblioteca Batthyaneum. Construită, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, ca un institut de cercetare european – cu bibliotecă, observator astronomic și tipografie –, Biblioteca Batthyaneum pare să fie o întrupare central-europeană a proiectelor baconiene. Progresul cunoașterii – ne spune Francis Bacon, la începutul secolului al XVII-lea – depinde de trei lucruri: reformarea instituțiilor producătoare de cunoaștere, organizarea orientată către cercetare a bibliotecilor și încurajarea (inclusiv pecuniară) a învățaților înșiși (am modernizat puțin limbajul – pentru cei care caută citatul exact, a se vedea Francis Bacon, Cele două cărți despre excelența și progresul cunoașterii, traducere de Dana Jalobeanu și Grigore Vida, Humanitas, 2012, pp. 175-180). „Dacă progresul cunoașterii datorează atît de mult instituțiilor aflate în același stat – scrie Bacon, în Cele două cărți despre progresul cunoașterii – cu cît ar fi mai avansată cunoașterea dacă ar exista o comunicare eficientă între universitățile Europei. […] Vedem cum multe […] ordine și fundații, chiar dacă situate pe teritorii și sub suveranități diferite, sînt astfel organizate încît există între ele un contact permanent. […] Așa cum natura a creat frății în familii, așa cum artele mecanice au dus la formarea de bresle în interiorul comunităților, așa cum, prin mirungere, Dumnezeu creează o frăție între regi și episcopi, tot așa ar trebui să existe o frăție întru învățătură și iluminare, rezultînd din paternitatea lui Dumnezeu, care este numit Tatăl iluminării sau al luminilor.“

„Frăția“ baconiană a luminilor s-a întrupat de multe ori în spațiul european al Luminilor: în societăți savante sau manifeste utopice, în proiecte umaniste sau institute de cercetare, în Anglia și Franța, Țările de Jos și Italia, la Viena, Sibiu sau Alba Iulia. Oriunde învățații aveau suficiente resurse de timp, bani și susținere politică pentru a reconstrui, pe plan local, condițiile pe care Bacon le vedea necesare pentru buna administrare și extindere a grădinii rațiunii. La Alba Iulia, acest lucru s-a petrecut în ultimele decade ale secolului al XVIII-lea, cînd episcopul Ignatius Batthyani a construit acolo lucrul la care se pricepea cel mai bine: o bibliotecă – institut de cercetare, înzestrată cu un observator astronomic și o tipografie. În plus, Batthyani a imaginat și pus pe hîrtie planurile unei societăți internaționale pentru progresul cunoașterii, Societas litteraria assiduorum.

aula-magna-c-dana-jalobeanu

Pentru mine, și cred că pentru mulți dintre participanții la seminar, a fost o mare descoperire să vedem cît de integrată era Transilvania în cultura europeană a luminilor… și cît de puține lucruri știm despre asta. Și mi-e greu să nu formulez o conexiune – măcar simbolică –  între ignoranța noastră și modul în care arată azi Biblioteca Batthyaneum (a cărei clădire istorică stă să se prăbușească) sau observatorul ei astronomic (bombardat din greșeală în 1848 și niciodată refăcut). Am plecat de la Alba Iulia cu sentimentul că avem multe de făcut în anii care vin: proiecte de cercetare, conservare și restaurare, ediții, cursuri de specializare pentru studenți și cercetători dornici să mai salveze cîte ceva din moștenirea noastră culturală, poate și cursuri mai generale care să explice, pe înțelesul tuturor, de ce și cum trebuie să cultivăm grădina rațiunii.

(Dana Jalobeanu, Arhitectura raţiunii şi actualitatea filozofiei, apărut în Dilema Veche, nr. 649, 28 iulie – 3 august 2016)