Și colecția de ex-libris-uri de la Biblioteca Batthyaneum a fost digitizată. Pe când accesul online ? (AB)

Termenul de ex-libris derivă din înscrisul manuscris frecvent în Evul Mediu, ”Ex-libris meis”, urmat de semnătura posesorului […] Ex-libris-ul este o marcă de proprietate, care indică apartenenţa cărţii la o bibliotecă publică sau privată, dar totodată este un însoţitor sau un gardian al cărţii, rol pe care, în Evul Mediu, îl avea lanţul de fier cu care cărţile erau fixate de pupitrul sau de peretele bibliotecii.

Anul 2020, un an special din mai multe puncte de vedere, a fost pentru tezaurul patrimonial de la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (filială a Bibliotecii Naționale) unul cu un rezultat pe cât de surprinzător, pe atât de îmbucurător.

Conform raportului anual al Bibliotecții Naționale a României aflăm faptul că s-a reușit

digitizarea colecției de ex-libris-uri, respectiv 1.644 unități bibliografice aflate în fondurile filialei Biblioteca Batthyaneum. Ex-libris-urile au fost scanate, iar imaginile prelucrate. Acestea, împreună cu metadatele aferente, vor fi încărcate în biblioteca digitală în anul 2021. Contrar condițiilor, evoluțiilor și rezultatelor din ultimii ani din instituția albaiuliană, cu renume internațional, reușita poate fi încadrată în rândul celor îmbucurătoare.

Cei interesați de patrimoniul special și prețios al bibliotecii albaiuliene se pot întreba firesc pe când un acces liber online la această colecție digitizată?

Experiența din ultimii ani ne-a arătat faptul că valorificarea prin acces online a unor proiecte de digitizare similare, de importanță cel puțin asemănătoare trenează și în prezent cu toate bunele intenții declarate.

În ceea ce privește Colecţia de ex-libris-uri etichetă a Bibliotecii Batthyaneum este cunoscut faptul că aceasta a fost creată în 1912 de directorul Institutului lui

Batthyáni din Alba Iulia, dr. Robertus Szentiványi, conform indicaţiei de pe prima filă a catalogului manuscris al colecţiei de ex-libris.Catalogul manuscris al colecţiei de ex-libris-uri a fost redactat de bibliotecarul Lestián Jozsef şi a fost legat în muşama neagră, în anul 1921.

Din perioada interbelică, mai precis în jurul anului 1938, se păstrază un alt calalog manuscris al ex libris-urilor, în grafia lui Baráth Adalbert (Béla), în care sunt descrise, sumar şi alfabetic ex librisurile din colecţia modernă (dintre cele două războaie mondiale) şi cele din colecţia veche (antiqua).

Din punct de vedere cronologic, ex-librisurile din colecţia iniţială, 3 sunt din secolul XVI, 17 – din secolul XVII, 117 – din secolul XVIII, 17 – din secolul XIX, 10 – din secolul XX. Alte 25 de ex-librisuri nu au putut fi identificate.

Cel mai vechi ex-libris etichetă dintre acestea, cu text tipărit este cel al episcopului vienez Ioannes Fabri, datat 1540, din care aflăm că acesta şi-a lăsat cărţile, cumpărate din economiile personale, studenţilor Colegiului S. Nicolae din Viena.

Galerie ex-libris: 1. Blazon episcop Ignatiu Batthyany; 2. Conrad von Uffenbach 1683-1734 (vs. color); 3. Johannes Faber 1478-1541; 4. Bibliothecae Batthyanianae; 5. Liber Bibliothecae Bartphanae

Cum menţionam la începutul textului colecţia actuală de ex-librisuri a Bibliotecii Batthyaneum este de 1644 de piese, inclusiv dubletele, cele mai multe realizate în diferite tehnici proprii graficii mici.

Preocupări pentru studierea ex-librisurilor Bibliotecii Batthyaneum au manifestat printre alţii: Rădulescu Alexandru – Mârza Iacob 1983; Rădulescu Alexandru – Mârza Iacob 1985; Dârja Ileana 2007

Text conform surselor bibliografice:

1. Az erdélyi egyházmüvészeti muzeum leltára, Szentiványi R., Ms. inv. 1774.

2. A ”Batthyaneum” Ex Libris gyüiteményének betürendes leltára (Inventarul alfabetic al colecţiei de ex-libris din biblioteca Batthyaneum), Ms. XI 390

3. Ileana Dârja, Ex-libris etichetă în colecţiile Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, București, 2007

4. Ileana Dârja, Colecțiile arhivistice și muzeale ale Bibliotecii Naționale a României Filiala ”Batthyaneum” din Alba Iulia, în Gând Românesc, 2007, an I, nr, 3, pg. 98-108

4. Kiállitási kalauz. Közzéteszi: a Batthyány Intézet, Gyulafehérvár/ Catalog de expoziţie editat de Institutul lui Batthyany/, 1912.

5. Botond, Gudor, Provenienţa unor ex librisuri şi înscrisuri de posesori în Biblioteca Batthyány din Alba Iulia în secolele XV[1]XVIII din perspectiva unei digitizări (The origin of ex libreses and inscriptions of book owners in Batthyány Library of Alba Iulia in XV-XVII century from the perspective of digitization), în Cercetarea şi perspectivele digitizării (Research and perspective of digitization), Ed. Ana Maria Roman-Negoi, Eva Mârza, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2009, p. 135-162.