TRANSYLVANICA la Bibliotheca Batthyaneum

Fondul de carte veche de la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia păstrează, pe lângă un număr mare de tipărituri europene aparţinând categoriei rara et pretiosa, un lot valoros de transylvanica. În accepţiunea bibliologică şi istorică, sub denumirea de transylvanica înţelegem tipăriturile imprimate în Transilvania, in limbile latină, ungară şi germană, până la anul 1711, oricare ar fi autorii lor. Aici sunt incluse şi operele tipografilor transilvăneni, editate în diferite ţări ale continentului, precum şi lucrările tipărite în Europa despre Transilvania, indiferent de autor sau locul apariţiei.

Iacob MÂRZA, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum (I): cărţi de la Alba Iulia, în Revista Transilvania, nr. 11-12/2010, p. 10-13

Iacob MÂRZA, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum (II): cărţi de la Braşov, în Revista Transilvania, nr. 5-6/2012, p. 20-23

Iacob MÂRZA, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum (III): cărţi de la Alba Iulia (2), în Revista Transilvania, nr. 5-6/2013, p. 42-45

Iacob MÂRZA, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (IV): cărţi de la Sibiu, în Revista Transilvania, nr. 6-7/2015, p. 103-107)

Iacob MÂRZA, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (V): cărţi de la Cluj, în Revista Transilvania, nr. 4-5/2016, p. 120-126)

Reclame

Ignác Batthyány, le savant et l’organisateur de la science

Le Batthyaneum, bien qu’ il soit un monument de bibliothèque bien connu dans la littérature internationale, la recherche scientifique a fourni pourtant très peu de connaissance sur son rôle dans l’histoire de la science. L’auteur désire d’amortir cette ancienne dette, quand, au 250e anniversaire de la naissance d’Ignác Batthyány (1741-1798) il se charge de contrôler critiquement et de systématiser les résultats jusqu’ à présent acquis et il indique les tâches des recherches ultérieures.

Ignac Batthyany

Dans la première partie de l’étude, il examine et il apprécie l’activité d’historien de Batthyány, puis son activité d’organisateur de la science, surtout les détails de la fondation d’une bibliothèque, à la base d’un nombre de documents nouveaux. Les établissements culturels d’Ignác Batthyány n’ont pas été créés comme des symboles d’état; au cours de toute sa vie, ce grand prêtre était un esprit érudit créateur, stimulé par l’envie passionnée de la connaissance scientifique.

(Zsigmond JAKÓ, Batthyány Ignác, a tudós és a tudományszervező, în Magyar Könyvszemle, 107 (1991) 4, p. 353-375)

ANUNȚ CONCURS post vacant la Biblioteca Batthyaneum, Alba Iulia

ANUNȚ CONCURS post vacant la Biblioteca Batthyaneum, Alba Iulia

Biblioteca Naţională a României organizează în perioada 11 noiembrie 2016 – 21 decembrie 2016 la sediul său din Bucureşti, Bulevardul Unirii nr. 22, Sector 3, concurs pentru ocuparea următorului post contractual vacant la Biblioteca Batthyaneum, Alba Iulia:

–          1 Șef Birou, gradul II – Filiala Biblioteca Batthyaneum

10.11.2016 Anunt concurs

Documente tip necesare pentru înscriere la concurs:

Cerere inscriere la concurs

Adeverință tip pentru înscriere la concurs

Medical manuscripts and incunabula in the Batthyaneum library

It is given a list of 45 mss and 28 incunabula with old medical contents which are in the Batthyaneum library from Alba Iulia.

In addition the author makes some remarks upon this matter, as one who was working a complete catalogue (not yet printed) of whole old medical prints from this library (about 2000 books).

bart_ctin_manuscrisele_incunabulele_medicale_batthyaneum

(Constantin BART, Manuscrisele si incunabulele medicale de la Biblioteca documentara Batthyaneum în revista Apulum, vol. 5 / 1965, pg. 439-449)

Despre Observatorul Astronomic și valențele bibliofile și muzeografice ale patrimoniului Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia

La început a fost …. ideea fondării unei Societas … cu observator astronomic, bibliotecă, tipografie …

În prezent se cunosc multe despre Biblioteca Batthyaneum filială a Bibliotecii Naționale a României, destul de multe despre Bibliotecă ca urmașă a structurii instituționale inițiale, puține lucruri despre Observatorul Astronomic (Specula) și mult mai puține despre tipografia inițială (Typis episcopalibus).

O bibliografie (cărți, cataloage, studii, articole) a ceea ce s-a scris de-a lungul a peste două secole despre patrimoniul actualei Biblioteci Batthyaneum se găsește pe blogul instituției, accesând link-ul: https://batthyaneumblog.wordpress.com/bibliographia-literaria/

Semnalăm apariția a două noi titluri de articole, prezentări, semnate de dr. Doina Hendre Biro, respectiv:

Le décor de la bibliothèque et de l’observatoire astronomique fondés par le comte Ignác Batthyány, evêque de Transylvanie, à la fin du XVIIIe siècle / (Decorul bibliotecii și observatorului astronomic fondate de contele Ignác Batthyány, episcop de Transilvania, la finalul secolului al XVIII-lea)

Articolul a apărut recent (2016) în volumul Bibliothèques, décors în coordonarea respectabililor cercetători ai cărții, profesori Frédéric Barbier, István Monok &  Andrea De Pasquale. Volumul a fost tipărit la ÉDITIONS DES CENDRES (http://www.lescendres.com/livre/bibliotheques-decors

Les collections de la Bibliothèque Batthyaneum d’Alba Iulia (Roumanie). Intégrer les livres avec les objets muséographiques / (Colecțiile Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia (România). Includerea cărților în rândul obiectelor muzeografice)

Lucrarea cu acest titlu va fi susținută, conform programului, în cadrul Conferinței Internaționale “Le Biblioteche anche come Musei: dal Rinascimento ad oggi”, eveniment ce va fi organizat în perioada 16-17 noiembrie 2016, de către Biblioteca Națională Centrală din Roma (http://www.bncrm.librari.beniculturali.it/index.php?it/790/eventi/529/le-biblioteche-anche-come-musei-dal-rinascimento-ad-oggi)

Informațiile din cele două materiale mai sus menționate, vin să prezinte noi abordări și să aducă completări unor informații existente despre Observatorul Astronomic și despre valențele bibliofile și muzeografice ale patrimoniului Bibliotecii Batthyaneum, permanent avute în vedere de lumea științifică națională și internațională.

Planurile academice ale episcopului Batthyány Ignác (1741-1798)

În peisajul istoriografiei privind societățile științifice maghiare nu există demers, articol sau mențiune lexicografică care să nu facă trimiteri la inițiativele întreprinse de episcopul conte al Transilvaniei, Batthyány Ignác.

Ultima asemenea mențiune apare în Erdélyi Múzeum din 1933, nr. 7-9, unde dr. Hofbauer László, cu regret constată faptul că, concepțiile științifice ale înaltului prelat, care s-a remarcat în viața științifică a vremii, au rămas necunoscute posterității. Eu, deși nu mă preocupă cercetările istorice, în calitate de actual director al Bibliotecii Batthyányi, îmi iau curajul pornind de la aceste mențiuni și pe baza documentelor strânse la nr. 3514 din ladula 22 a Arhivei Capitlului de Alba Iulia, respectiv pe baza colecției de manuscrise recente de la nr. IX 47 a Bibliotecii Batthyányi să fac cunoscute și chiar să inserez parțial planurile renumitului fondator (al instituției noastre), mai ales regulamentul în limba latină pentru activarea unei Societăți Literare. …..

Leges societatis litterariae Assiduorum

S. I. de societate ipsa, eiusque membris.

  1. Nomen societati nostrae dare sat operosum videtur, cum nullumi ferme reliquum iecerint diversae per Europam exstantes, nos quia assiduum in excolendas litteras studium proí’itemur, assiduorum nomen eligimus, vocabitur itaque Societas assiduorum.
  2. Id proinde a sociis nostris desideramus, ut assiduam in utili quappiam elucubratione ponant operam, ita ut unusquisque nostrum quotannis industriae assiduitatis specimen exhibere possit, nisi forte sociorum aliquis in vasto quodam opere desudare constaret. …….

    S. II. de scopo societatis.

1. licet praecipuus societatis nostrae scopus sit antiquitates liungaricas, et Transylvanicas tam proí’anas, quam ecclesiasticas eruderare, quasvis tamen dissertationes etiam physicas mathematicas, et medicas suscipiemus donimodo novum aliquid contineant.

2. alter scopus nostrae societatis est, eommuni consilio, et iunctis viribus aliqua conscribere opera, prouti aliarum societatum vidimus in historia universali illustranda.

3. In id etiam incumbet societas nostra, ut per socios nostra opera aut inedita, aut rariora evulgentur, additis praefationibus, animadversioiiibus, atque etiam ubi e re fuerit dissertationibus. ….”

(dr. Béla BARÁTH, A Batthyány Ignác-féle akadémiai tervezetek, în revista Erdélyi Múzeum, 5, nr. 1-6, p. 143-148)

Planul-scrisoare de organizare a cărţilor în biblioteca episcopului Ignác Batthyány

Letter-Plan for Organizing the Books in the Library of Bishop Ignác Batthyány

The starting point of this research is a letter found in the archival fund of the Batthyaneum Library in Alba Iulia, in which Bishop Ignác Batthyány laid out a brief plan for the future manner of cataloging the books he owned in Alba Carolina/Alba Iulia in 1783.

The librarian who was to carry out this plan was Imre Dániel, the first of the Bishop’s librarians, who, in addition to his duties, researched in Italy, from December 1783 to December 1785, documents relating to the history of Hungary and Transylvania and purchased books at the bishop’s request.

The book-cataloging ideas the bishop presented in the letter-plan do not differ from the cataloging methods used in Europe – France, Austria or Hungary. What is different, perhaps, is the number of books and the acumen of the person who was to handle this work. So far we have not found a more complex plan than this in the library funds; it is possible that there is no ampler plan since Batthyány had served, while he was a student in Rome, as librarian at the Sant’Apollinare College; also, before he became a bishop in Transylvania, Batthyány had held various positions at Eger and Pécs, where there existed vast libraries. We consider that he was familiar with their cataloging methods and that he briefly presented them to his librarian in this letter-plan.

(Andreea MÂRZA, Planul-scrisoare de organizare a cărților în biblioteca episcopului Ignác Batthyány, în Revista Transilvania, nr. 4-5/2016, p. 127-132)

„Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (V): cărţi de la Cluj

„Transylvanica” from Batthyaneum Library, Alba Iulia (V): books from Cluj

Continuing researches on fund of libri transylvanici from Batthyanuem Library, this paper valorises 370 books printed in Cluj, in XVIIIth century. Identified copies are result of craft and cultural-editorial policy carried out some typographers such as Pataki József, Telegdi Pap, Simion Thadaeus Weichenberg et al. There are more printings published by renowned cultural and educational institutions, such as Collegium Reformatum, Lyceum Regium, Societas Jesu Claudiopolitana, bischofliche Schriften etc.

Similarly as in previous cases, within the article is debated affiliation of books to different domains of cultural and political interest: catalogues (12 titles); didactic works (60 copies); dictionaries (2 volumes); juridical printings (45 copies), history volumes (76 copies), oratory (6 works), volumes on politics (30 copies), theology (147 copies) etc. At the same time, are examined more handwritten notes and bookplates, which evidence circulation of volumes before entering the fund of encyclopedic book from Alba Iulia, inclusively their owners. From examination also resulted outlining of some libraries or collections, either private or institutional (Bibliotheca Magna Episcopalis; Bibliotheca Baronis de Szala; Bibliotheca Michaelis Fogarassy; Bibliotheca Conventus Háromszekiensis; Bibliotheca Conventus Vajdae Hunyadensis; Bibliotheca Societatis Jesu Cibiniensis; Bibliotheca Societatis Jesu Vásárhelyensis; Bibliotheca Seminarii Incarnatae Sapientiae Albae Carolinensis; Bibliotheca Residentiae Trinitatis Albae Carolinensis etc.).

(Iacob MÂRZA, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (V): cărţi de la Cluj, în Revista Transilvania, nr. 4-5/2016, p. 120-126)

Observatorul astronomic / Biblioteca Batthyaneum, Alba Iulia în 1918

     „În partea de nord a cetății albaiuliene se ridică semeț clădirea Batthyaneum; anii secolelor furtunoase au trecut pe lângă aceasta, dar puternicele ziduri au păstrat prețioasele comori ale Bisericii Catolice. Aici, au fost așezate celebra bibliotecă și celebrul observator.    

     De numele contelui Ignațiu Batthyány se leagă fondarea Batthyaneum-ului. Renumitul prelat a crezut că va reuși să facă din Alba Iulia, din nou, centrul științelor din Transilvania și că va putea ridica orașul la nivelul (academic) atins în vremea lui Bethlen Gabor.    

     Batthyány a devenit episcop al Transilvaniei in 1780, fiind un împătimit colecționar de cărți; în urma vizitațiunilor sale prin Transilvania, a reușit să obțină pentru biblioteca sa, de fiecare dată, câte o carte veche valoroasă sau un incunabul. La începuturi biblioteca se afla în palatul episcopal, dar în timp, spațiul a devenit neîncăpător; trebuia să identifice un loc, o clădire pe măsură.    

     Batthyány a avut în vedere, pentru bibliotecă și pentru viitorul observator, clădirea mănăstirii trinitariene care, la vremea respectivă, era în proprietatea trezoreriei armatei. În 1792 Batthyany a reușit să instrumenteze ca întreaga clădire să-i fie predată;  mănăstirea a transformat-o în seminar, iar biserica în bibliotecă și observator.     

     Biserica a fost compartimentată pe două niveluri de către trezoreria armatei, un nivel mai spațios, iar un altul mai redus. În spațiul de la nivelul superior, care era și mai înalt, a fost așezată biblioteca, în partea de jos a clădirii primind locuință bibliotecarul și astronomul.    

     Biblioteca numără peste 36.000 de volume; multe dintre acestea sunt manuscrise și incunabule. Aceste opere valoroase sunt cunoscute și în străinătate, nu doar în interiorul granițelor patriei.    

     Pe partea sudică a clădirii cu două etaje, Batthyány a ridicat un nou etaj, care însă a fost extins doar pe jumătatea suprafeței clădirii, aici a amenajat observatorul.    

Sala mare a Observatorului Bibliotecii Batthyaneum in anul 1918

   Observatorul era compus dintr-o încăpere mare, două cămări și o terasă.    

     Minunatele piese de mobilier sculptat, vechile instrumente astronomice stau mărturie mărețelor zile din vremuri de demult. Azi, instrumentele din observator sunt învechite, nemaifiind adecvate observațiilor științifice exacte.”

Masa de lucru din sala mare a Observatorului

(articolul a apărut în Vasárnapi Ujság, nr. 65/14, p. 213, 7 martie 1918 și a fost semnalat de Loys Sandor, conservator S II la Biblioteca Batthyaneum. Fotografiile din articol au fost realizate de Kerny István și prezintă: clădirea Batthyaneum, sala mare a observatorului, o masă de lucru din sala mare a observatorului, biblioteca (Aula Magna).

Specula astronomica Batthyaniana / Carolinae in Transilvania. A. MDCCXCIV

O istorie a iluminismului din Transilvania nu poate fi concepută fără aprecierea cuvenită a rolului pe care l-au jucat prin exemplu personal, prin actul cultural conștient și, nu în ultimul rând , prin sacrificial material cei trei mari întemeietori de așezăminte culturale: Ignație Batthyány, Samuel von Bruckenthal și Samuel Teleki. Dacă este cazul să mai comparăm activitatea lor, Ignație Batthyány se remarcă prin activitatea științifică proprie, la nivelul cerințelor contemporane, prin acțiunea consecventă și conștientă prin care căuta să pună bazele materiale ale unei vieți științifice elevate în Transilvania, realizând pas cu pas “laboratorul” fără care un asemenea proiect era sortit eșecului: biblioteca, colecțiile de antichități și de științele naturii, tipografia, moara de hârtie pentru deservirea acestuia și, în sfârșit, observatorul astronomic. …….

Fatada principala a observatorului din Alba Iulia. Gravura 1796

Cel mai important izvor în privința înfățișării de odinioară a observatorului îl constituie lucrarea lui Anton Mártonffy intitulată Initia astronomica speculae Batthyanianae Albensis in Transilvania, un fel de carte de vizită a observatorului întocmită de primul său astronom, fost elev al lui Maximilian Hell la observatorul din Viena.

Initia astronomica conține pe lângă o amplă descriere a observatorului și o serie de douăsprezece gravuri, dintre care patru și vinieta foii de titlu redau înfățișarea proiectată și, în mare parte realizată înainte de 1798 a observatorului. Exceptând gravura reprezentând fațada principală a clădirii, reprodusă în mai toate lucrările care se ocupă de Batthyaneum, restul gravurilor nu au fost publicate niciodată după 1798.

Interiorul Observatorului, latura vestica. Gravura Tavanul Observatorului. Gravura

Prima gravură reprezintă fațada principală, sudică a fostei biserici trinitariene. Desenat (delineavit) de Michael Gros și gravat (sculpsit) de Johann Baptist Simon la Cluj în 1796, este intitulat Specula astronomica Batthyaniana / Carolinae in Transilvania. A. MDCCXCIV. Nivelele fațadei sunt marcate de inscripții “antice” reprezentând plăci de piatră cu crăpături. Deasurpa portalului din axul central este înscris: TYPOGRAPHIA; tot la parter, portalul mănăstirii este încoronat cu inscripția: INSTITVTIONI / CLERI IVNIOR(is) / 1794; în axul central între etajul I și II se citește: BIBLIOTHECA; în același ax aticul observatorului cuprinde inscripția: VRANIAE / POSVIT / C(omes) IG(natius) DE BATTHYAN / EPISC(opus) TRANSILV(aniensis sau –aniae) 1794.

Clădirea observatorului se ridică pe acoperișul plat al bisericii, înconjurat de un parapet compus din baluștri și postamente decorate cu panouri adâncite. În ax paramentul arcuit formează un balconaș. Locul celor două turnuri demontate ale fostei mănăstiri este ocupat de observatorul flancat de câte un turnuleț cu pinion triunghiular și acoperiș mobil în două ape. ….

…. Este cert că ele reprezintă astronomi și fizicieni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, deseori citați de Initia astronomica (Halley, Newton, Lagrange, etc.) dar autorul portretelor, un pictor mediocre s-a folosit de modele iconografice necunoscute nouă, diferite de portretele îndeobște reproduce în dicționarele biografice moderne.

Astronom din secolul al XVII lea Astronom din secolul al XVIII lea

(András KOVÁCS – Observatorul astronomic Batthyaneum de la Alba Iulia: un program decorativ puţin cunoscut, în ARS TRANSSILVANIAE, Tom. II, București, 1992, p. 29-48)